Spectator În propria-mi viaţă

Lovim În moalele capului, tăiem În carne vie, călcăm În picioare orice stârpitură, roadem până la os, rupem În două idioţenii, iar seara ne retragem la cuib, mimând calmul, echilibrul şi diplomaţia. Spectator În propria-ţi viaţă. Sună absurd, nu? Am impresia Însă, că mulţi dintre noi suntem În postura asta. Câţi dintre noi sunt conştienţi