Jurnal din viitor VI (povestioară imaginară)

O lumină puternică mă orbeşte… Printre genele umede am impresia că sunt doar eu În faţa soarelui. Mă trezesc şi realizez că sunt singur Într-un pat cu aşternuturi albe. In delirul meu Îmi dau seama că ceea ce mă orbeşte este de fapt verigheta luminată de o rază de soare…

Azi e În care divorţez…

Oare de ce ne despărţim? Împreună am trecut prin atâtea momente frumoase şi urâte. De când ai plecat am realizat cât de mult te iubesc şi cât de mult Îmi lipseşti. Simt cum un ghemotoc de ghimpi Îmi cuprinde inima… Mă doare…

TU! Tu erai cea care-mi aduceai zâmbetul pe buze În zilele În care eram morocănos. Mă scoteai din starea de nervozitate şi mă făceai să plutesc. Când oare am uitat să ne mai iubim. De când nu mai suntem un cuplu…

Dacă aş putea da timpul Înapoi…

Cât de promiţător a pornit această relaţie… Mă Întreb dacă Îşi mai aminteşte de clipele petrecute Împreună…

Îmi amintesc ziua În care te-am cunoscut. Aveai două codiţe şi te hlizeai cu prietenele de la masa barului. Pentru prima data am simţit că tu eşti aceea… Am intrat În vorbă cu tine şi ore Întregi am pălăvrăgit În faţa căminului… deşi eu le-am perceput ca minute. Primul nostru sărut m-a aruncat Într-o mare a fericirii…

Îmi amintesc zilele În care te aşteptam să ieşi de la cursuri şi plecam Împreună spre casă… casa noastră. Îmi amintesc de mângâierile tandre şi blânde şi de ochii tăi jucăuşi…

Îmi amintesc de ziua În care sub sute de lumânări ne-am iubit până dimineaţă…

Îmi amintesc de ziua În care te-am cerut de soţie. Incertitudinea ta… Ziua În care ai zis DA mi-a rupt inima În două de fericire.

Îmi amintesc de ziua nunţii noastre. Pluteam Împreună..

Îmi amintesc de zilele În care spuneai că nimic nu mai merge… iar eu n-am făcut altceva decât să te ignor…

Îmi amintesc de atât de multe…

Te-am iubit, te iubesc şi te voi iubi mereu. Te rog Iartă-mă!

Victor 14.07.2033

 

Jurnal din viitor V

Jurnal din viitor IV

Jurnal din viitor III

Jurnal din viitor II

Jurnal din viitor I

Leave a Reply