11 CommentsGânduri muiereşti

Preventiv. Anul acesta, de 8 martie, Îmi doresc tare mult să nu primesc vreo bujie, un plin sau te miri ce legat de maşină :D Eh… doar aşa… preventiv :P

În altă ordine de idei, n-ar strica să ştiu unde pot fugi 5 zile ca să-mi reÎncarc bateriile… sunt descărcate de prea mult timp. Aştept propuneri, deşi Încă n-am stabilit data concediului (sper să fie undeva În martie) :D

Comments (11)

  4. XYZ

    Nordul Moldovei, manastiri daca simti ca ai de facut pace cu Cineva sau pur si simplu Vatra Dornei, loc linistit, oarecum departe de civilizatie si ritmul dement in care suntem obligati sa traim.
    Alta sugestie ar fi Cheile Cernei, Orsova, Cazane, peisaje superbe.

  5. Gia

    Mai aproape ar fi Curtea de Arges de unde poti pleca si spre baraj, nu e o zona aglomerata.In oras acolo e o pensiune sarbeasca unde se mananca numai bunatati (daca vrei iti trimit mostre fotografice :) ), numai ca 5 zile e cam mult, dar e foarte relaxant.

  6. dada

    la munte ? :-\” adica liniste… frig… si cald sub patura dimineata!

  8. cristianka

    prima data citisem bijuterie in loc de bujie :)) si m-am speriat, cum poate fi acea femeie ce nu isi doreste o bijuterie… nu neaparat una sa fie bling-bling :P
    anul tercut in martie am fost 6 zile in italia.. te incanta? :P hai la fagaras :)>-

  9. Cine vorbeste?

    iti recomand ceva linistit, spectaculos si incitant: valea cernei sau cheile bicazului. Ambele sunt extraordinare. Testate de mine saptamana trecuta.

  10. angel

    @cristianka: eu nu imi doresc o bijuterie.
    o masina insa mi-ar placea, sa fie doar a mea si sa nu trebuiasca sa o impart cu nimeni:D
    cat despre locatie: ia si tu o harta, inchide ochii si pune degetul pe ea.unde nimeresti – acolo sa mergi! si nu trisa!:))

  11. Cine vorbeste?

    @angel: te crezi in filme? Anca sa nu faci chestia cu degetul si harta ca cine stie pe ce coclauri ajungi de nu mai iesi de acolo. Azi m-am ratacit pe niste drumuri neumblate care nu erau nici pe harta, nici pe GPS. Nu existau semne, nu era asfalt, ma rog, erau niste urme…, nu erau oameni pe care sa-i intreb. Si am mers inainte sperand ca oamenii nu croisc carari care sa-i duca nicaieri!

Leave a Reply