Într-o eră a relaţiilor sexuale de 3 minute, sute de mii de persoane Îşi pun anual pirostriile pe cap. Înconjuraţi de o societate superficială, mirii visează la un mariaj etern asezonat cu tone de beatitudine. Cu Dumnezeu Înainte se pleacă spre vâltoarea vieţii…

Imediat după căsătorie fiecare răsuflă uşurat. E În rând cu lumea.

….EL Îşi va lua dreptul de a se comporta ca un mitocan. Verigheta de pe deget Îl va opri să o mai curteze. Odată cu scoaterea costumului de mire, florile, bomboanele şi ieşirile În baruri sau la film devin vremuri demult apuse. Actualitatea ia forma unei sticle de bere băute În faţa calculatorului. Ca ciupercile după ploaie, Într-un pătrat mic, răsar una după alta sticlele goale de bere abandonate În faţa monitorului. Consoarta mult iubită se va transforma Într-un bibelou de bibliotecă, unde praful se şterge o dată la lună. Va profita de orice portiţă de libertate pentru a se arunca precum o fiară În strânsoarea oricărei femei care Îl va face să uite să acasă are obligaţii de onorat.

…EA Îşi va lua dreptul de proprietate asupra soţului. Imediat după ce buchetul de mireasă a fost aruncat Înspre femeile care nu au pus zbilţul pe un mascul, Îi va cere soţului lucruri aproape imposibile pentru un bărbat: implicare În viaţa ei. Cu aspiratorul În mâna dreaptă şi cu spray-ul pentru şters praful În mâna stângă se va posta În faţa lui şi pe un ton ranchiunos Îi va cere să facă lună casa. Pretextele, cei drept penibile, Îi vor permite să-l controleze sunându-l de zeci de ori pe zi. În singurătatea ei, Îşi va găsi o ceată de femei măritate cu care va umfla factura de telefon, bârfindu-i orice acţiune. Din ce În ce mai des Îşi va lua dreptul de a cere bani şi de a cumpăra nimicuri pentru casă. Cu copii de crescut, serviciu-carieră şi casă de Întreţinut va fi doar o „obosită” În faţa bărbatului.


Cu credite În cârcă, activităţi separate şi copii de crescut, cei doi vor afla că scopul pentru care s-au adunat odată a fost un sentiment efemer. În faţa judecătorului vor Împărţi ca doi copii lucrurile cumpărate Împreună odinioară…

Casă de piatră!

Comments (23)

  1. Ca să-l citez pe Piticu’: A-ha-a-a-a-a-a-a-ha-ha-ha-haaa! :)

    Mna, bun. Deşi nu crez, sper că se ţine pe net, oricum.

  2. Avenirer

    Imi pare rau sa te contrazic (de fapt, chiar ma bucur ca nu sunt de aceeasi parere cu tine), dar casatoria nu are o explicatie atat de “simpla” precum spui. Casatoria este un subiect complex, ce presupune incredere, seriozitate si dragoste adevarata. (OK… Poate ca acum o sa urlati cu totii si o sa spuneti “Ia uite-l si pe asta, cu limbajul lui de lemn”). Intr-o casatorie nu intri pentru a-ti “asigura” sotia (sau sluga… depinde cum vreti sa priviti) si pentru a avea o viata de lenevire. Casatoria inseamna ca doresti sa continui drumul parcurs pana acum alaturi de cineva. Nu trebuie sa te astepti la fericire continua, ci la o viata cu bune si cu rele alaturi de o persoana in care ai incredere si in care gasesti un suport. Certurile, “tonul ranchiunos”, apar doar daca divergentele nu se pot rezolva in nici un fel, dar asta ar fi o dovada a imaturitatii de care dau dovada cei doi parteneri, a lipsei de comunicare si chiar a diferentelor de viziuni ce au stat la baza deciziei de uniune. Berile din fata monitorului sunt si ele o dovada a lipsei de comunicare (doar daca nu cumva aceste sticle de bere au fost baute de amandoi in acelasi moment).”Pretextele, cei drept penibile, Îi vor permite sa-l controleze sunându-l de zeci de ori pe zi”: ce am observat este ca, atunci cand o femeie iubeste, aceasta iubeste non-stop (chiar si atunci cand te cearta); cateodata sunt iritat ca ma deranjeaza in momentele in care sunt ocupat, dar la sfarsitul zilei pot spune ca acasa ma asteapta cineva care isi face griji pentru mine, care se gandeste la mine de-a lungul intregii zile si care in acelasi timp, oricat de penibil ar suna, nu poate trai fara mine.
    “Sentimentul efemer” despre care vorbesti, in cazul in care ai avea dreptate, nici nu s-ar chema sentiment, ci pur si simplu atractie fizica, ceea ce tine de instinctul de procreere. Iar daca asta a fost motivul pentru care doi oameni s-au casatorit, atunci cu siguranta vor divorta sau vor ajunge asa cum ai spus tu, continuarea casatoriei fiind un calvar. Totusi, am inteles ca pentru a face sex (si nu dragoste), poti invoca cel putin 235 de motive (conform recentului studiu publicat in “Archives of Sexual Behaviour”); si, daca asta ar fi ultima salvare pentru imaturii cazuti victime institutiei casatoriei, atunci spor la distractie :D.
    Daca asta este conceptia ta asupra casatoriei, atunci pentru binele tau, sper sa nu te casatoresti. “Sentimente efemere” poti avea in fiecare zi (de aceea sunt efemere), cu oricine, in orice moment, fara a fi nevoie sa te mariti. Am vazut un film candva… dar tot ce am tinut minte din acel film (al carui nume, prin urmare, nu il mai stiu) a fost discutia dintre doi surdo-muti, din care a reiesit ca ea i-a spus lui “Tu ma faci intreg”, iar semnul care desemna aceasta idee a fost asezarea mainilor sub forma unei sfere. Ramane sa gasiti voi o interpretare mai buna.
    Una lume ar putea spune ca sunt “sub papuc”, ca nu sunt “cel care poarta pantaloni in casa”, dar tot ce pot sa raspund este ca eu sunt mandru ca sunt insurat, pentru ca stiu ca nu m-am insurat pentru a avea o sluga, m-am insurat pentru a avea alaturi un suflet, impreuna cu care sa pot parcurge restul vietii, fie ea rea, fie ea buna.

  3. Cand ai timp, da o fuga pe la alinutze (punct freehostia punct com) si ia o infuzie de optimism.
    Se poate si altfel!

  4. Generalizarea nu e buna. Sa stii ca exista si exceptii. Poate mariajul tau e pe butuci, poate nici nu e necesar inelul de pe deget ca sa se intample toate astea. Dar daca se intampla, sa stii ca TU esti de vina. TU ai lasat lucrurile sa se intample. TU nu ai luat masuri! E cazul sa faci ceva! Daca stai si te uiti cum se darama constructia pe care credeai ca o sa o ridici fara efort si nu pui mana sa pui caramida peste caramida, o sa vina o zi in care nimic nu va mai fi in picioare. Si atunci nici un inel din lume nu va mai putea salva ceva.

  5. Crash, căsnicia nu se pune În cârca unuia dintre soţi. Se clădeşte şi se menţine În doi. Ce sens are ca cineva să muncească şi altul doar să se privească… În acest fel ajungem Încet Încet la sclavagism În relaţie…

  6. Piticu, stiu, adevarul e undeva la mijloc intotdeauna! Ai fi raspuns? Mi-ai fi spus cealalta jumatate?

  7. Hmm..interesant, totusi, nu peste tot e la fel de neagra situatia.
    Cel putin la mine sper ca nu o sa fie chiar asa!

  8. Buddha

    Bai, daca tu asa vezi casatoria sincer imi pare rau pentru tine… daca e caterinca, felicitari pentru imaginatia bogata ;)

  9. Bravo, Innocente, ai surprins perfect ce se intampla in zilele noastre. Toata lumea spera ca va da de o exceptie, dar se trezeste dupa cativa ani ca s-a ajuns exact in punctul de care vorbesti tu.
    Exact cum ai spus si tu, omul trebuie sa fie “in rand cu lumea”. Se grabeste sa ia decizii, se leaga la cap mult prea repede si o da in bara. Si uite vieti distruse…

  10. add

    ziceam doar ca nu prea ai cum sa-ti pui pirostiile in cap :d vorba e “a-ti pune pirostiile” aka a te aseza la casa ta.

    In principiu nomazii, tiganii & shit cand se stabileau undeva pentru o perioada mai lunga de timp instalau draciile alea ca sa puna ceaunele pe ele.

    Bottom line, nu prea ai cum si de ce sa ti el pui in cap.

  11. add… mulţumim mult pentru plăcerea ta de a bate câmpii cu graţie :))

    Şi Încă ceva : “Ma chinui de 2 luni de zile… ” atât am apucat să citesc din blogul tău… ia vezi mătăluţă ce ditamai bârna ai În ochi =)) şi după aia să-ţi dai tu cu părerea pe alte meleaguri.

Leave a Reply