La radio

“Rondul de Noapte”, “13-14” şi “Lecţii particulare”. Dacă nu ştiţi despre ce vorbesc atunci, “ori eşti prost ori ardelean”şi cu siguranţă nu meriţi să “fii căpitanul nostru”  :P

Mult prea sec…

Cancer. Mulţi mor, puţini scapă. Vorbim mult despre boli. Subiectul ne acaparează. Azi pe un post TV se aude sec:  În 2007 numărul bolnavilor de cancer a crescut cu 10%. Ce uşor e să faci sau să prezinţi statistici. Viaţa nu e o statistică, să-i spună cineva ministrului Sănătăţii!!

Nu găsesc priza

Azi vreau să mă scot din priză. La noapte să visez banalităţi. Dimineaţă să fie primăvară. La prânz o turturică se se aşeze pe pervaz. Seara să văd un episod dintr-o telenovelă din care să nu Înţeleg nimic. Noaptea să vorbesc cu un necunoscut haios. Şi iar să visez frumos.

Să nu trăim În viitor

“Nu mai vreau să fiu mare, vreau doar să fiu eu”

În jurul meu aud adesea „O să fac/merg…” Am impresia că românii trăiesc În viitor. În urmă cu o lună şi jumătate vă spuneam că doar două lucruri reuşesc să-mi răstoarne gândirea cu 180 de grade. Inevitabilul s-a produs…

Câteodată am impresia că facem prea multe lucruri care ne Îndepărtează de noi, de cine suntem. Irosim timpul pentru a-i face pe alţii fericiţi, pentru a-i schimba şi pentru a clădi iluzii. Şi mai grav este că punem prea mult suflet În lucrurile care de fapt nu au nicio importanţă.

Ce bine că nu ne citim gândurile Între noi. Dacă acest lucru ar fi posibil am fi oripilaţi de adevărurile ce zac În fiecare. Cât de manieraţi şi Îngăduitori suntem la suprafaţă şi cât de urât ne este sufletul În interior. Câte lucruri am vrea să spunem şi câte se opresc În gât, reţinute de sita moralităţii. Câte lucruri perverse am vrea să facem, dar doar puţine trec de cenzură. La bază suntem doar animale care luptă pentru „supravieţuire”.

M-am Întors de unde am plecat acum ani buni – „Ce este viaţa, ce vrea ea de la mine şi ce vreau eu de la ea?” Momentan meditez asupra unui răspuns satisfăcător.

Să strângem bradul?

Ce senzaţia dureroasă te cuprinde atunci când trebuie să de desparţi de lucruri dragi. Deşi credeam că bradul Împodobit Îmi va umple sufletul, la final nu va face decât să ia cu el mai mult decât a oferit. Am mai mult de o lună de când am coşmaruri. Şi culmea e că atunci când mă trezesc, În primele secunde, Îmi spun că a fost doar un alt vis urât, dar nu-i aşa…

Viaţa te surprinde. Mă gândesc că nu am niciun drept să te oblig să nu faci aia sau cealaltă – la urma urmei e viaţa ta, nu a mea, şi nu pot să-ţi controlez viaţa.

Andrei n-a dezamăgit nici acum :p

Un vin roşu merge cu un amant bun

Nu e fiert, dar măcar e dulce şi… te duce…

Am citit, nu mă Întrebaţi unde, că preludiu Începe cu spălatul vaselor după cină. Jegoasele sunt Încă În bucătărie pe masă. Mie mi-e somn, tu vrei să mai hoinărim pe net. Televizorul ne sfidează – e Închis. Luminile bradului Îmi dilată şi contractă pupilele În mod constant, iar am să visez diavoli prinşi de tavan…

 

Valuri

Valurile spală ţărmul. În inundă pentru ca mai apoi să se retragă lăsând În urma lui scoici ascunse În nisipul ud şi tare. Viaţa mea e asemenea valorilor, iar eu sunt ţărmul. Învolburatele valuri care se năpustesc cu viteză asupra plajei ascund În pântece nu numai scoici albe şi Întregi, ci şi resturi ascuţite.

Nu călcaţi În zona, pericol de accidentare!

Cadouri perfecte de Crăciun

În general oamenii Îşi doresc de Crăciun trei tipuri de cadouri: cadouri simple şi necostisitoare care se găsesc la orice colţ de stradă, cadouri care uşurează buzunarul şi cadouri imposibile şi non-materale, să le denumim simplu minuni.

Dacă În urmă cu aproape două săptămâni Îmi doream de Crăciun un cadou minune – cel mai bun cozonac al copilăriri şi o prezenţă la masă, azi nu mai ştiu ce mai vreau – să denumim această stare indiferenţă.

E dureros să ştii că de ziua ta de naştere Îţi poţi pune În gând orice dorinţă pentru că aceasta se va Îndeplini, iar după o vreme să descoperi că dorinţa ta e hârtie de şters la fund –să denumim această Întâmplare Înşelătorie.

Cine zice că spiritul Crăciunului Îţi poate Îndeplini orice dorinţă? Eu anul acesta n-am să mai cred În minuni…