• 30Mar

    În ultima vreme am început să realizez cât de repede trece timpul. Anul acesta fac 24 de ani. Parcă ieri împlineam 12, făceam majoratul sau schimbam prefixul…


    DimineÅ£i prin viaţă…

    *La începutul unei relaţii dimineţile încep cu un sărut lung şi o mângâiere, un alt sărut şi o cafea la capătul patului…

    *După căsătorie emoţiile se mai diminuează aşa că este de ajuns un scurt sărut şi o strângere a mâinii pe care luceşte o verighetă …

    *Când intervine copilul dimineÅ£ile se transformă într-un mic coÅŸmar: Å£ipete ascuÅ£ite…

    Read more…

    Permalink

  • 29Mar

    Oare am luat cea mai bună decizie sau iar sunt pe potecuţă?

    Permalink

  • 27Mar

     

    Mama si tata se uitau la televizor cand mama a spus,” Sunt obosita si e tarziu. Cred ca ma voi duce la pat.”

    O ia spre bucatarie ca sa faca sandvisurile pentru a doua zi. Spala castroanele de popcorn, scoate carnea afara din congelator pentru cina din seara urmatoare, verifica cerealele, umple borcanul cu zahar, pune linguritele si castroanele pe masa si pregateste filtrul de cafea pentru a doua zi dimineata. Apoi pune niste rufe la uscat, mai baga niste haine in masina de spalat, calca o camasa si coase un nasture care cadea la o camasa. Strange piesele jocului ramas pe masa din sufragerie, pune telefonul la loc, asaza agenda de telefon la loc in raft.Uda cateva plante, goleste un cos de gunoi si pune un prosop la uscat pe bara. 

    Se intinde, casca si o ia spre dormitor. Se opreste la birou si scrie o notita pentru profesoara, numara niste bani pentru excursia de maine si ridica o carte de scoala cazuta sub scaun. Scrie o felicitare pentru ziua de nastere a unui prieten, o baga in plic, scrie adresa, o timbreaza si scrie o notita pentru cumparaturi. Le pune pe amandoua langa geanta ei. Mama isi curata fata cu demachiantul ei 3 in 1, isi da cu crema de noapte antirid, se spala pe dinti si isi curata unghiile.

    Tata ii striga,” Credeam ca te duci in pat.”

    “Sunt pe drum,” raspunde ea.

    Adauga apa in vasul cainelui, da pisica afara si se asigura ca usile sunt inchise cu cheia si ca lumina e deschisa pe terasa. Se uita in camera copiilor, le stinge lampile de pe noptiere si televizorul, ridica o camasa, arunca niste sosete murdare in cosul de rufe si vorbeste un pic cu unul dintre copii care inca isi termina lectiile. In camera ei isi potriveste alarma la ceas, isi asaza hainele pentru a doua zi si indreapta raftul de la pantofi. Mai adauga 3 lucruri pe lista ei de 6 lucruri foarte importante pentru a doua zi. Isi spune rugaciunea si vizualizeaza implinirea dorintelor ei.

    In acelasi timp tata inchide televizorul si anunta nimanui in particular,” Ma duc la pat.” Si o si face … fara nici un alt gand.

    Å¢i se pare ceva iesit din comun? Åži te mai miri de ce  femeile traiesc mai mult…

    PENTRU CA SUNT FACUTE PENTRU CURSA LUNGA…( si nu am putea sa murim mai repede pentru ca inca avem atatea de facut!!!)

    (primită pe e-mail de la mama)

    Permalink

  • 26Mar

     

    Jurnal din viitor VI (povestioară imaginară)

    O lumină puternică mă orbeşte… Printre genele umede am impresia că sunt doar eu în faţa soarelui. Mă trezesc şi realizez că sunt singur într-un pat cu aşternuturi albe. In delirul meu îmi dau seama că ceea ce mă orbeşte este de fapt verigheta luminată de o rază de soare…

    Azi e în care divorţez…

    Oare de ce ne despărţim? Împreună am trecut prin atâtea momente frumoase şi urâte. De când ai plecat am realizat cât de mult te iubesc şi cât de mult îmi lipseşti. Simt cum un ghemotoc de ghimpi îmi cuprinde inima… Mă doare…

    TU! Tu erai cea care-mi aduceai zâmbetul pe buze în zilele în care eram morocănos. Mă scoteai din starea de nervozitate şi mă făceai să plutesc. Când oare am uitat să ne mai iubim. De când nu mai suntem un cuplu…

    Dacă aş putea da timpul înapoi…

    Cât de promiţător a pornit această relaÅ£ie… Mă întreb dacă îşi mai aminteÅŸte de clipele petrecute împreună…

    ÃŽmi amintesc ziua în care te-am cunoscut. Aveai două codiÅ£e ÅŸi te hlizeai cu prietenele de la masa barului. Pentru prima data am simÅ£it că tu eÅŸti aceea… Am intrat în vorbă cu tine ÅŸi ore întregi am pălăvrăgit în faÅ£a căminului… deÅŸi eu le-am perceput ca minute. Primul nostru sărut m-a aruncat într-o mare a fericirii…

    ÃŽmi amintesc zilele în care te aÅŸteptam să ieÅŸi de la cursuri ÅŸi plecam împreună spre casă… casa noastră. ÃŽmi amintesc de mângâierile tandre ÅŸi blânde ÅŸi de ochii tăi jucăuÅŸi…

    Îmi amintesc de ziua în care sub sute de lumânări ne-am iubit până dimineaţă…

    Îmi amintesc de ziua în care te-am cerut de soţie. Incertitudinea ta… Ziua în care ai zis DA mi-a rupt inima în două de fericire.

    Îmi amintesc de ziua nunţii noastre. Pluteam împreună..

    Îmi amintesc de zilele în care spuneai că nimic nu mai merge… iar eu n-am făcut altceva decât să te ignor…

    Îmi amintesc de atât de multe…

    Te-am iubit, te iubesc şi te voi iubi mereu. Te rog Iartă-mă!

    Victor 14.07.2033

     

    Jurnal din viitor V

    Jurnal din viitor IV

    Jurnal din viitor III

    Jurnal din viitor II

    Jurnal din viitor I

    Permalink

  • 20Mar


    Trecutul e ca o floare pe care e interzis să o rupi…

    În jur totul reînvie: razele soarelui se unduiesc printre formele subţiri ale copacilor, mirosul excitant al zarzărilor atrage micile vrednicuţe, iar florile exhibiţioniste se deschid libertine în faţa soarelui.

    Îmi plac florile de câmp. Ele îmi reamintesc de momentele în care singura mea grijă era să umblu desculţă prin lanul de verdeaţă. Aşa că nu rezistat tentaţiei de cerceta în amănunt fiecare bucată de pământ negru presărat cu smocuri verzi prin care s-ar putea ascunde o părticică din mine.

    Am zărit-o la umbra unui copac gol. Era mică şi galbenă. Înfloreşte cu câteva zile înainte de Paşti dar cred că de această dată a uitat să cerceteze calendarul sau poate noi am greşit calculele…

    Am rupt-o sperând că petalele ei galbene să mă călăuzească întreaga zi printre amintiri şi emoţii de mult apuse…

    S-a ofilit… Şi-a strâns la „piept” petalele galbene ca într-o îmbrăţişare…

    Nu rupe amintiri din tine, nu turna benzină pe ele ca mai apoi să le dai foc, nu le îngropa sub mormane de moloz…

    Amintiri împachetate în ambalaje viu colorate…

    Permalink

« Previous Entries