Câţi bărbaţi merg la curve? Urmăriţi calculele! Premisele sunt: – În 2003, OMS spunea că În România sunt cel mult 40.000 de curve – serviciile unei curve costă În jur de 50 de euro – Money.ro citează un ONG potrivit căruia o curvă are doi clienţi pe zi – România are 22 de milioane de…
Au urlat ca din gură de şarpe “Nu e momentul ca drogaţii şi curvele României să fie ajutaţi!”. Ştim, momentul nu este niciodată de partea noastră, ci doar de partea lor, a intelectualilor-fandosiţi ce şad pe scaune de piele În săli uriaşe, bine ventilate şi-şi aprobă beneficii. Curvele şi drogaţii nu vin pe Kiseleff, iar politicieni nu merg prin Mătăsari. Cele două părţi nu se văd, aşa că se neagă reciproc. Singurii “mai de sus” care au băgat de seamă că drogaţii şi curvele ar fi o problemă În România sunt membrii comisiei prezidenţiale, asta, evident, chiar Înainte de alegeri.
Se spune că prostituţia e cea mai veche meserie din lume. E atât de veche Încât nici după mii de ani nu figurează În codul CAEN. E atât de veche Încât unii Încă o mai neagă cu vehemenţă. Există Însă.
Google afişează 188.000 de pagini (scrise În limba română) care conţin cuvântul “curva”, de aproape trei ori mai puţin decât “Elena Băsescu” şi de cinci ori mai puţin decât “parlamentar”. Pentru “drogat” Google afişează aproape 98 de mii de pagini.
Comisia ar vrea ca prostituatele să primească prezervative În mod gratuit. Poate spuneţi că-i nedrept ca din banii tăi curvele să rămână “curate”. La fel de nedrept mi se pare ca parlamentarii din provincie să stea pe banii mei În chirie, În Capitală.
Unii ar vrea ca drogaţii să fie arşi de vii pe rug, doar şi-au făcut-o cu mâna lor. Poate la fel ar trebui să procedăm şi cu cei care calcă pedala de acceleraţie, intră În copac şi ajung În stare critică la spital. Medicii ar trebui să-i lase să agonizeze pe targă, doar şi-au făcut-o cu mâna lor, nu?
Un proverb spune “Omul din greşeli Învaţă“. Toţi facem greşeli, unii mai mici, alţii mai mari. Deseori ni le reparăm singur, alteori avem nevoie de ajutor.
N-am să arunc cu piatra, n-am să blamez, nu se ştie În ce vârtej te aruncă viaţa…
…
Gingaşele femei venerate timp de mii de ani În lucrările poeţilor şi ale pictorilor sunt de fapt nişte scroafe care Înfulecă cât e ziua de lungă. Nu numai că nu sunt În stare să-ţi pună pofta În cui, dar deseori transformă mijloacele de transport În comun În adevărate cantine umblătoare. În vagoanele Metrorex miroase Întotdeauna…
Unele femei ar trebui să stea doar la cratiţă. Câteodată mă regăsesc În Îndemnul lansat de misoginii care se tem că vor ajunge să fie subordonaţii unei şefe. Aseară am gătit ficat de pasăre cu sos făcut din ce-am găsit prin frigider (ceapă, roşii, brânză şi busuioc) şi piure. Nu-mi cereţi reţeta, eu gătesc Întotdeauna…
Vrem apartamente spaţioase cu ferestre generoase, toate orientate spre sud, deşi din cutia de chibrituri pe care o avem plecăm de acasă Înainte de răsăritul soarelui şi ne Întoarcem mult după căderea lui. Vrem bucătării ultimul răcnet, utilate musai cu un frigider cu două uşi, deşi În Articul comunist pe care-l deţinem zac de luni…
Ei bine, am Început să fumez din ce În ce mai mult. Acum or să sară ăia care vor să trăiască până când statul o să-i răsplătească lunar cu o pensie mizeră. M-am umplut de bube, probabil de la părul de mâţă. Ştiu, ar trebui să chemaţi defuncta echipă de la Curat Murdar. Mănânc din…
Când suntem sigure mimăm că-am fi fiice, mame, soacre, bunice, mătuşi model. Cu prietenele, În haită, comportamentul nostru ia Însă forme animalice. De fel suntem nişte fiinţe timide, asta doar când nu suntem Înconjurate de altele ca noi. Ne punem căştile În urechi când mergem pe stradă şi nici În ruptul capului nu aruncăm ocheade…
Insecta, o călugăriţă de cea mai mare frumuseţe, s-a aşezat pe parbriz faţă În faţă cu şoferul. În caz că nu ştiaţi, călugăriţei Îi este caracteristic canibalismul, după fecundare femela devoreaza masculul. Oare cineva vrea să-i sugereze ceva şoferului? :))
Desspina scoate la mezat una bucată de ochelari super şmecheri :P Pentru că suntem În perioada Începerii noului an È™cola, inevitabil, acum ÎÈ›i aduci aminte de ceea ce ai făcut prin È™coală. Dau chestia asta, un pic SF pentru mine, celui care povesteÈ™te cel mai frumos, cel mai amuzant (dacă e cazul ) cum a…
Credeam că menirea noastră aici este să “creştem şi să ne Înmulţim”. Recent am aflat că sloganul lansat de Dumnezu În urmă cu enorm de mulţi ani este Înlocuit de: “creşteţi şi puneţi umărul la bunăstarea…oricui În afară de a voastră”
Decolorăm mizerii de relaţii, bătăi preşcolare, corigenţe, restanţe, crize de personalitate, depresii postsexuale, beţii inconştiente, pentru ca mai apoi să ne aruncăm În vâltoarea vieţii, mimând la angajare visuri impersonale. Bucureştiul e locul perfect de albire a trecutului. E locul unde prostituatele din nordul ţării se angajează ca secretare, unde hoţii neprinşi devin negustori cinstiţi…
O criminală făr’ de crimă
Vasele de sânge din zona tâmplei se Îngroaşă aproape grotesc, mişcările brutale ale inimii mimează o explozie intracostală, degetele mâinilor se Încleştează, iar ochii Înecaţi În atâta fiere refuză să mai focalizeze. Pe pista impulsului raţiunea, moralitatea, decenţa sau conştiinţa cad precum muştele, lăsând Învingător gândul “vreau să te omor”.
Ura. Un cuvânt atât de scurt pentru efectele majore pe care le generază. Urâm atât de tare sistemul, politica, birocraţia, şefii, ţiganii, bişniţarii, huliganii ori Steaua. Deseori urâm pentru că e la modă să fii “Gigă Contra”, rareori urâm Însă cu atâta patimă Încât am vrea ca situaţia să Înceteze. Sunt capabilă de crimă. Am realizat că sunt situaţii care m-ar determina să spun stop, să ucid.
Creierul ar ignora consecinţele: mâinile mânjite de sânge, apoi Încătuşate, declaraţiile În faţa epoleţilor, lacrimile care curg pe obrajii păliţi ai părinţilor În sala de judecată, carcera rece, cearşafurile mozolite, duşurile comune şi femeile neepilate. Sunt situaţii care pur şi simplu mă transformă dintr-un om raţional, Într-un nebun.
Lyssophobia, În traducere teama de a Înnebuni. Unii se tem de păianjeni, Întuneric, Înălţime sau spaţii Înguste, iar alţii se tem ca dimineaţă să nu se mai recunoscă În oglindă, să nu-şi mai regăsească eul, să ajungă nebuni. Mi-e teamă că mâine n-am să mai ştiu de mine, de tine, de voi, de ei, că am să fiu un corp ce mărşăluieşte fără un scop, că am să mă simt bărbat, că am să beau ţuică la litru şi am să fumez Carpaţi sau că n-am să-mi amintesc care este adresa propriului blog.
…
Read More