Capitalism pe burta goală

Televiziunile n-au ochi decât pentru amărâţii de pensionari, fideli şi Întotdeauna aducătorii de rating. Îi plângem, deplângem, replângem, căutăm poveşti, răscolim trecuturi şi montăm În slow motion. Nici un cuvânt Însă despre cei abia trecuţi de perioada acneei juvenile, Înscrişi În câmpul muncii, dar care fac foamea prin birouri. Să fii tânăr aspirant abia venit

Atenţie, se Închid uşile…

Urmează staţia “26 de ani” cu peronul pe care parte vrei tu. Am obosit. Mă simt precum o furnicuţă cu picioarele retezate care Încearcă să care În continuare grăunţe. În ţeastă, soda caustică mănâncă sfârâind din amintiri.  Porii prin care mai ieri simţeam că trăiesc, azi sunt tumefiaţi. Văd, dar nu Înţeleg. Noaptea visez draci